În perioada 1993-2013, populaţia şcolară brezeană aproape că s-a înjumătăţit

Populaţia şcolară a oraşului Breaza este într-o scădere continuă în ultima perioadă de timp, aceasta fiind însoţită, totodată, de o scădere a personalului didactic din unităţile de învăţământ, arată informaţiile puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Perioada de referinţă este cea cuprinsă între anii 1993 şi 2013, în care populaţia şcolară (preşcolari, elevi) a ajuns de la 4.452 la 2.381 de persoane, ceea ce înseamnă o scădere de 46,6%. În acelaşi interval de timp se poate observa şi o reducere considerabilă a cadrelor didactice, de la 294 la 175, adică cu 40,5% mai puţine.

În grafic poate fi observată scăderea de la an la an a populaţiei şcolare în perioada 1993-2013 (click pe poză pentru mărire).

Statisticile oferite de INS mai arată, însă, şi o reducere majoră a unităţilor şcolare – tot între 1993 şi 2013 – de 76%, de la 25 la şase. Cu toate astea, numărul sălilor de clasă a crescut cu 4,7% în aceeaşi perioadă (de la 105 la 110), ceea ce arată o reorganizare mai eficientă a unităţilor. (Aici trebuie, totuşi, precizat că, în intervalul 1993-2013, numărul de săli de clasă a ajuns chiar la 147 în 1995.)

Reţeaua unităţilor de învăţământ se află, începând din 1995, într-un proces de reorganizare, conform informaţiilor obţinute de Brezeanul de la Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova (DJSP). Astfel, scăderea numărului de unităţi şcolare are la bază corelarea cu dimensiunea populaţiei şcolare şi includerea (pe hârtie a) unităţilor cu puţini copii în cele cu mulţi copii.

„Procesul de restructurare a sistemului naţional de educaţie, însoţit de noile reglementări legislative din sfera educaţiei, au condus la reorganizarea reţelei unităţilor de învăţământ din România. În prima etapă a procesului de restructurare a unităţilor de învăţământ, care a avut loc în perioada 1995-2002 şi care a continuat până în prezent, numărul unităţilor educaţionale s-a redus. Noua configuraţie a reţelei de învăţământ a fost corelată cu dimensiunea populaţiei şcolare şi cu condiţiile oferite de baza materială existentă, în vederea asigurării unui proces educaţional de calitate. Începând cu anul şcolar 2000-2001, în învăţământul preşcolar, unităţile cu mai puţin de 150 de copii au fost transformate în secţii din cadrul grupurilor şcolare. Acest proces, care continuă şi în prezent, a condus la diminuarea unităţilor independente, în perioada 2000-2014”, mi-a explicat Georgiana Serghie, inspector superior în cadrul DJSP.

Micşorarea numărului de copii din învăţământul preuniversitar poate fi atribuită, într-o anumită măsură, faptului că populaţia stabilă a Brezei a scăzut. Informaţiile obţinute din recensămintele din 1992 şi 2011 arată că, de la 19.329 de locuitori, oraşul a ajuns la o populaţie de 15.928 (adică mai puţin cu 17,6%).

De asemenea, trebuie luat în calcul sporul natural (diferenţa dintre cei născuţi vii şi cei decedaţi) negativ înregistrat constant în Breaza între anii 1993 şi 2012. Mai precis, au murit (4.530) mai mulţi decât s-au născut (2.670), diferenţa fiind de 1.860.

În altă ordine de idei, o analiză (fişier pdf) din anul 2012 a reprezentanţei din România a Fondului pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF) ne arată principalele motive din cauza cărora copiii abandonează şcoala sau nu sunt înscrişi deloc la cursuri. Aceasta vizează învăţământul primar (clasa pregătitoare şi clasele I-IV) şi cel gimnazial (clasele V-VIII).

Concret, factorii întâlniţi cel mai des sunt veniturile reduse ale familiei, nivelul redus de educaţie al părinţilor, dificultăţile de învăţare, rezultatele şcolare slabe, absenteismul ridicat, lipsa condiţiilor de studiu de acasă şi chiar atitudinea negativă a membrilor familiei faţă de educaţia copiilor.

Printre recomandările incluse în analiza UNICEF România pentru reducerea abandonului şcolar şi a nefrecventării cursurilor se numără:

  • înmulţirea formelor de ajutor social (alocaţii, burse, cazare, rechizite etc.);
  • creşterea oportunităţilor locale de angajare;
  • adaptarea curriculumului şcolar la nevoile specifice ale copilului;
  • strategii şcolare personalizate pentru combaterea absenteismului;
  • informarea şi consilierea părinţilor.

Învăţământul de stat este gratuit, potrivit Legii educaţiei naţionale. Iar în prezent învăţământul general obligatoriu este de 11 clase (clasa pregătitoare şi clasele I-X), urmând ca liceul să devină obligatoriu cel târziu până în anul 2020.

Anunțuri

Autor: Alex Boiciuc

Blogger şi jurnalist multimedia în devenire. Am lucrat în presa online la ProSport şi LegeStart, iar acum sunt la AvocatNet.

Comentează şi tu:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s